planeta noastra

Depindem de plastic. Acum ne înecăm în el

Acum 150 de ani, a fost creat plasticul, un material ușor și ieftin.

Pentru că producția de plastic și-a luat avânt cu adevărat abia în preajma lui 1950, avem 8,3 miliarde de tone de care să ne ocupăm. Dintre acestea, peste 6,3 milioane de tone au devenit deșeuri. Iar din acele deșeuri, 5,7 miliarde de tone n-a ajuns niciodată într-un container de materiale reciclabile.

Pungi de plastic spălate în râul Buriganga, în Dhaka, Bangladesh. După ce sunt lăsate la soare la uscat, acestea sunt vândute unui centru de colectare.

Peste 40% din el este folosit o singură dată, apoi aruncat.

În 2015, Jenna Jambeck, profesoară de inginerie de la Universitatea Georgia, a atras atenția tuturor cu estimarea sa: între 4,8 și 12,7 milioane de tone anual, doar din regiunile de coastă.Nu este clar cât va dura ca acel plastic să se biodegradeze complet. Statisticile variază între 450 de ani și niciodată.

Ca regulă generală, produsele din plastic se degradează natural extrem de greu – lucru care, de fapt, ar trebui să nu surprindă pe nimeni, pentru că tocmai aplicabilitatea largă, stabilitatea și durabilitatea (și costurile mici) le-au făcut atât de populare. Sunt patru moduri prin care plasticele se degradează până la urmă natural (fotodegradare, degradare termooxidativă, degradare hidrolitică și biodegradare de către microorganisme), însă procesele durează foarte mult.

Între timp, se crede că plasticul din ocean ucide milioane de animale marine în fiecare an. Se știe că aproape 700 de specii, inclusiv unele periclitate, au fost afectate. Unele sunt vizibil vătămate, strangulate de plase de pescuit abandonate sau de inelele aruncate de la baxurile de doze.

În Europa, luată ca ansamblu, circa 62% din deșeurile plastice colectate au fost refolosite (pentru reciclare ca materie primă sau pentru recuperare energetică), însă circa 38% din deșeurile plastice colectate încă ajung la gropile de gunoi.

Unele țări din Europa sunt mult mai în urmă cu reciclarea și recuperarea energetică a deșeurilor. România se prezintă cu procente de doar 1–2% pentru gunoi în general (conform European Environment Agency) și de circa 20% pentru reciclarea plasticului colectat.

Gropile de gunoi nu reprezintă decât o ascundere a problemei, nu o rezolvare a ei, procesele întârziate de degradare naturală, infiltrațiile și cantitățile uriașe urmând prelungi poluarea pe termen nedefinit.

Ce este de făcut?

Este imposibil să renunțăm la produsele din plastic, pentru că prezintă destule avantaje și ne fac viața mai ușoară. Însă putem face toți câte ceva pentru a afecta cât mai puțin mediul și, implicit, viața noastră și a generațiilor următoare.
Putem să reducem consumul, pe cât posibil, și să achiziționăm produse gândindu-ne și la modul în care ne pot afecta viața și mediul după ce nu le mai folosim. Să încercăm să ne orientăm către produse cu durate mai lungi de folosire și să le evităm pe cele de unică folosință, ori de câte ori se poate. Să colectăm deșeurile selectiv, ușurând reciclarea.

Se încarcă....

Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații și cu politica de utilizare a cookie-urilor. Detalii aici

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close